Analiza Bugetului Public Național 2018 prin prisma sectorului de tineret

Analiza dată stabilește care sunt principalele necesități și domenii de vulnerabilitate a tinerilor și cum bugetul de stat răspunde acestora. Documentul prezintă și principalele modificări survenite pe sectorul de tineret odată cu aprobarea legii tineretului în redacție nou și evaluează cum bugetul de stat corespunde acestor modificări. În cadrul analizei s-a ținut cont de transversalitatea domeniului de tineret și s-a încercat prioritizarea necesităților și disparităților care dezavantajează în mod sistemic tinerii. Documentul are drept scop ajustarea cadrului bugetar pentru a asigura o previzibilitate și eficiență maximă asupra sectorului de tineret și a tinerilor.

Documentele de suport la proiectul de buget nu conțin o evaluare consolidată privind impactul asupra politicilor de tineret sau a tinerilor a proiectului de buget. Acest lucru pe de o parte complică procesul de implementare a resurselor pe sector, iar pe de altă parte determină intervenții intuitive și resurse direcționate în mod nestructurat. Pentru a spori atât vizibilitatea rezultatelor implementării politicilor destinate tinerilor cât și coordonarea eforturilor diferitor instituții se recomandă evaluarea detaliată într-un capitol sau document separat a impactului bugetului de stat pentru 2018 și a diferitor componente a acestuia asupra tinerilor;

Bugetarea pentru activități de tineret a resurselor, în cazul ministerului de resort are loc pe o singură linie de cheltuieli. De asemenea deseori resursele sunt nevalorificate și nu este clar în cadrul căror componente utilizarea resurselor a fost ineficientă. Detalierea prevederilor activităților de tineret pe linii de cheltuieli mai specifice (granturi, servicii de tineret, etc) ar permite monitorizarea utilizării resurselor într-un mod mai eficient și la necesitatea optimizarea resurselor disponibile în cadrul priorităților sectorului;

Dezvoltarea și prioritizarea investițiilor în domeniul învățământului profesional tehnic și a educației non-formale trebuie reflectate nu doar în documentele normative dar și modul de finanțare a acestor domenii. Susținerea financiară distinctă și specifică a acestor domenii ar permite dezvoltarea eficientă a învățământului profesional tehnic și a educației non-formale, inclusiv a sistemului de recunoaștere a competențelor dobândite în condiții informale și non-formale;

Prevederile legii cu privire la tineret care reglementează posibilitatea oferirii cu titlu gratuit a spațiilor pentru sedii și activitate de tineret a organizațiilor de tineret, centrelor de tineret și consiliilor locale de tineret rămân la nivel de prevederi inaplicabile cât timp nu sunt susținute de prevederi a legislației financiare și bugetare. În acest sens includerea organizațiilor de tineret în lista beneficiarilor de spații cu titlu gratuit de la instituțiile publice (APL și APC, după modelul Uniunilor de Creație, art. 10, alin (2) din legea bugetului pentru 2018), în scopul implementării prevederilor Legii cu privire la Tineret și a Legii cu privire la Asociațiile Obștești ar permite punerea în executare a prevederilor legii cu privire la tineret, care la moment, în parte, este doar cu titlu declarativ;

În ultimii 3 ani, în mod constant bugetul de stat pe domeniul de tineret nu a fost valorificat în mod complet. În mediu 7-8 mil de lei fiind nevalorificați. În același timp, necesitatea consolidării atât a sistemului de stagii cât și a inserției tinerilor pe piața muncii solicită finanțarea din contul resurselor pentru activități de tineret a unui program de dezvoltare a stagiilor de calitate, non-educaționale (internship), în scopul asigurării creșterii calității tinerilor specialiști și a valorificării a resurselor prevăzute pentru activități de tineret;

În reglementarea actuală, modelul programului „Prima Casă” nu asigură o competitivitate pe piața de creditare și nu răspunde necesităților tinerilor cu privire la locuințe. În lipsa unui program solid, eficient și concret de implementare a proiectului „Prima Casă”, care ar asigura condiții atractive pentru tineri, propunem direcționarea resurselor pentru anul 2018 (70 milioane) pentru implementarea activităților destinate reducerii ratei tinerilor NEET în conformitate cu prevederile și indicatorii Strategiei de Ocupare a Forței de muncă 2017-2021 și finanțarea Programului Național de Abilitare Economică e Tinerilor (PNAET) și respectiv amânarea pentru 2019 a finanțării programului „Prima Casă”, până la conceptualizarea, consultarea și aprobarea unui cadru atractiv de realizare a acestui proiect;

Legea cu privire la tineret stabilește obligativitatea instituirii Agenției Naționale pentru Programe și a Activității de Tineret. În, același timp, lipsește o bugetare atât a costurilor de instituire cât și activitate a acestei instituții în bugetul de stat, cu toate că acestea au fost incluse în CBTM 2018-2020. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la Tineret și a strategiilor sectoriale de cheltuieli recomandăm bugetarea distinctă a resurselor pentru înființarea și funcționarea acestei structuri, fără reducerea bugetului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării pe domeniul de tineret.